Artefacte din Mormântul Princiar dacic de la Cugir, expuse – FOTO

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a prezentat, marţi, în cadrul manifestării ”Exponatul lunii iunie”, Mormântul Princiar dacic de la Cugir, fiind expuse artefacte descoperite în anul 1979, cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în cetatea dacică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Galerie foto

vezi galeria
4 foto

• Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
• Anul în care Londra a fost terorizată de „un tsunami de bere”

Mormântul făcea parte dintr-o mică necropolă aparţinând foarte probabil familiei aristocratice care a stăpânit cetatea de la Cugir în perioada Regatului dac. Acesta a fost considerat „princiar” datorită inventarului funerar bogat descoperit în interiorul său, transmit reprezentanţii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Defunctul, găsit în Mormântul Princiar, era un personaj important al comunităţii dacice de la Cugir. Înainte de înhumare a fost aşezat pe un rug funerar, într-un car ceremonial, împreună cu întreaga sa panoplie de arme: o sabie lungă, o lance, un pumnal curb şi un scut. El era echipat cu o cămaşă de zale, iar pe cap purta un coif de fier. De asemenea, pe rug se aflau şi trei cai, împreună cu harnaşamentul lor. Unul dintre cai era ornamentat pe frunte cu o placă de aur modelată în forma unui animal stilizat. După arderea defunctului şi a întregului inventar, resturile rămase au fost strânse în centrul platformei săpate în panta dealului pe care s-a desfăşurat incinerarea.

Lângă resturile incinerate au fost depuse un vas de gătit dacic, o fructieră dacică de mari dimensiuni folosit pentru mâncat la banchetul funerar desfăşurat cu ocazia înmormântării şi un vas de bronz pentru consumul de vin produs într-un atelier roman din Italia. Peste toate acestea s-a ridicat apoi un tumul (o movilă) de piatră şi pământ. La ridicarea movilei funerare (având o înălţime de câţiva metri) a participat probabil întreaga comunitate a dacilor din cetatea de la Cugir, fiind necesar un mare volum de muncă. Acest fapt demonstrează încă o dată importanţa socială pe care o avea defunctul şi familia sa în cadrul comunităţii, mai arată Muzeul Naţional al Unirii.

După 37 de ani de la descoperirea acestui mormânt, el rămâne în continuare unic în arheologia dacică prin bogăţia inventarului funerar. Piesele din mormântul de la Cugir se numără printre exponatele de referinţă din patrimoniul muzeului albaiulian.

Sursa: Mediafax